Originile vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi. Se presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in mormintele din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii au fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin in toata regiunea mediteraneana.

Opera lor de raspandire a fost continuata de Romani pana in Burgonia si de-a lungul raului Moselle in Germania.

In Evul mediu, dupa caderea Imperiului Roman, cultura vitei de vie a fost preluata de biserica, care a raspindit-o in toata Europa pana in Anglia.

Secole au trecut, aristocratia europeana s-a unit cu biserica si aceste doua clase sociale si-au insusit toate teritoriile consacrate vitei de vie. anumite regiuni au devenit renumite pentru caliatea ridicata a vinurilor produse.

La sfarsitul secolului trecut, Louis Pasteur studia comportamentul drojdiilor in fermentatii si cauzele bolilor vinului, punand astfel bazele stiintifice ale oenologiei moderne.

Tot la sfarsitul secolului trecut, s-a constatat in Europa distrugerea aproape totala a patrimoniului viticol de un parazit provenit din america de Nord, Phxlloxera vastratis. De atunci, viticultorii au inceput a o combate, ca si pe alti numerosi paraziti si insecte care pot distruge viile.

Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai ales in Europa, continent reprezentiand aproape 80% din productia mondiala.

Cultura vitei de vie gaseste cele mai bune conditii pedoclimatice intre paralele 30° si 50° din emisfera nordica si 30° si 40° emisfera sudica.